Bugetul pe 2024 se bazează pe o creștere economică de 3,4% și un deficit bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile publice, de 86,6 miliarde de lei, ceea ce corespunde la 5% din produsul intern brut (PIB).
România ar fi trebuit să aibă anul viitor un deficit bugetar de 3%, limita maximă prevăzută de tratatele europene, dar a negociat ținte mai mari și vizează un deficit de 5% din PIB anul viitor.
Guvernul promite creșterea salariilor profesorilor cu 20% în două tranșe, 5% pentru funcționarii publici și o majorare a pensiilor în două runde, una de 13,8% în ianuarie și o recalculare în septembrie.
Deputatul PNL Theodor Stolojan spune că bugetul pe 2024 are atât aspecte pozitive, cât și negative.
Pe partea pozitivă, el remarcă un buget de 120 de miliarde de lei destinat investițiilor, dar și creșterilor de pensii și salarii.
În ceea ce privește problemele, economistul indică patru puncte slabe majore pentru țara noastră anul viitor:
- Creșterea economică care se așteaptă să fie mai mare decât anul acesta, pe măsură ce zona euro slăbește.
- Veniturile bugetare optimiste, bazate pe promisiunea ANAF de a colecta mai mult.
- Dependența de fondurile europene și, prin urmare, de implementarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNDR).
- Împrumuturile foarte mari pe care țara noastră va trebui să le contracteze anul viitor și dobânzile pe care va trebui să le plătim pentru împrumuturile pe care le-am contractat până acum.
În concluzie, Theodor Stolojan este de părere că România trebuie să își consolideze în continuare situația bugetară „cât mai curând”.
Consolidarea bugetară poate fi realizată fie prin creșteri de taxe, fie prin reduceri ale cheltuielilor publice, fie printr-o combinație a celor două.
„Are unele aspecte pozitive”
Libertatea: Ce părere aveți despre bugetul pe 2024? Este configurat corect? Consiliul de Finanțe a avertizat că deficitul va fi chiar mai mare decât anul acesta.
Theodor Stolojan: Este un buget foarte strâns. Are aspecte pozitive, dar și multe puncte slabe. Aspectele pozitive sunt bine cunoscute: Investiții în valoare totală de 120 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 7% din PIB, fonduri pentru creșterea pensiilor și salariilor.
Punctele slabe sunt numeroase. Ne propunem o creștere economică de 3,4%, față de 2% la sfârșitul acestui an. Dar asta va depinde de ce se va întâmpla în Uniunea Europeană, cel mai important partener de comerț exterior al României. Germania, de exemplu, este acum la minus 0,2%. Va depinde foarte mult de ceea ce se va întâmpla în străinătate.
– Dar în ceea ce privește veniturile?
– Dacă ne uităm la veniturile fiscale, adică după deducerea fondurilor europene și a veniturilor nefiscale, vedem că acestea ar urma să crească cu 15,5% față de 2023, în timp ce PIB-ul nominal va crește cu 9%. Prin urmare, avem o diferență de 6,5 puncte procentuale.
ANAF vrea să strângă cu 10 miliarde de lei în plus pe an prin digitalizare. Și dacă vin acești bani, ne vom trezi cu o creștere de 12,5%, deci mai trebuie să creștem până la 15,5%.
Noi am avut o experiență destul de nefericită cu digitalizarea în ANAF. În concluzie, avem un punct slab în ceea ce privește realizarea veniturilor.
– Dar avem și fonduri europene…
– Dezvoltarea prin investiții a devenit dependentă de fondurile europene. 70% din bugetul total de investiții reprezintă fonduri europene. Cu alte cuvinte, orice întârziere în primirea fondurilor europene sau orice penalizare dacă nu implementăm reformele din PNDR ne pune în pericol.
Sunt sume foarte mari și orice decalaj în absorbție ne va da bătăi de cap.
„Cheltuielile cu dobânzile reprezintă jumătate din fondurile europene pentru 2024”
– Cum estimați deficitul bugetar? Este realist?
– Avem în față un deficit foarte mare, de 86 de miliarde de lei. Dacă includem și refinanțarea datoriei publice, ne îndreptăm spre un necesar de 200 de miliarde de lei, care nu poate fi finanțat doar intern. Ne vom împrumuta în străinătate, în euro sau dolari.
Leul a rămas stabil, dar Banca Națională a României (BNR) nu face magie. Miliarde, bani europeni plus împrumuturi de pe piețele externe vin în România.
În aceste condiții, dobânzile pe care va trebui să le plătim anul viitor se ridică la 7 miliarde de euro sau 35 de miliarde de lei. Prin comparație, fondurile europene se ridică la 70 de miliarde de lei anul viitor, deci numai cheltuielile cu dobânzile reprezintă jumătate din fondurile europene. Trebuie să realizăm o consolidare bugetară cât mai repede.
– Ce trebuie făcut?
– Ceea ce trebuie făcut nu se poate face. Partidele gândesc în funcție de ciclurile electorale, așa că anul viitor vor crește pensiile, salariile și indemnizațiile. Avem, de asemenea, inflație, iar oamenii o simt atunci când puterea de cumpărare scade. Dar suntem în afara tendințelor europene în ceea ce privește ceea ce își doresc oamenii, și anume servicii publice de înaltă calitate.
„România a implementat doar jumătate din reforme”
– Cum putem să ne asigurăm că nu vom mai avea probleme ca în ultimii doi ani?
– Păi, dați-mi voie să vă dau un exemplu: Pensia medie a unui pensionar din România este puțin peste 2.100 de lei. Pentru 2.000 de lei el este scutit de impozit, iar impozitul pe venit este de 10%, deci plătește 10 lei impozit la stat.
Un IT-ist cu 10.100 de lei este și el scutit de impozit pentru 10.000 de lei, deci plătește și el 10% din 100 de lei, deci tot 10 lei, la fel ca un pensionar. Asta e ceea ce trebuie să faceți…
– Dar și această modificare este nouă și a fost aprobată de coaliția de guvernare abia în septembrie. Și este trecută în RNE.
– România a implementat doar jumătate din reforme.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea