Ascunsa in inima codrilor Neamţului, Manastirea Almaş este o adevarata nestemata a spiritualitaţii şi culturii romaneşti. Cu o istorie ce se intinde pe mai bine de cinci secole, acest sfant lacaş a fost martor la numeroase evenimente cruciale din trecutul ţarii noastre. Totodata, prin frumuseţea sa arhitecturala şi artistica deosebita, manastirea atrage an de an mii de pelerini şi turişti dornici sa se bucure de pacea şi armonia acestui loc incarcat de sacralitate.
In acest articol, va invitam sa descoperiţi fascinanta poveste a Manastirii Almaş, de la originile sale in vremuri de demult pana in zilele noastre. Veţi afla despre ctitorii şi binefacatorii care au contribuit la zidirea şi infrumuseţarea acestui monument, despre viaţa monahala ce a pulsat aici secole de-a randul, precum şi despre comorile de arta şi spiritualitate adapostite intre zidurile manastirii.
Istoria Manastirii Almaş
Inceputurile in secolul al XV-lea
Conform tradiţiei, primele aşezari monahale pe aceste meleaguri dateaza inca din secolul al XV-lea. Se spune ca un sihastru pe nume Vasile Almaş, originar din Transilvania, s-a stabilit aici impreuna cu soţia sa Maria, punand bazele unei mici obşti calugareşti.
In anul 1659, cu ajutorul localnicilor, Vasile şi Maria au ridicat un paraclis din lemn cu hramul „Sfantul Nicolae”, devenind astfel ctitorii acestui sfant lacaş. Paraclisul a fost inzestrat cu icoane şi un iconostas aduse de catre Vasile, care intre timp imbracase haina monahala la vestita Manastire Neamţ. Din pacate, aceasta prima bisericuţa a fost distrusa ulterior intr-un atac al tatarilor, Maria Almaş gasindu-şi sfarşitul cu acel tragic prilej.
Dezvoltarea in secolele XVIII-XIX
Pe ruinele vechiului paraclis, in anul 1715, spatareasa Ecaterina Cantacuzino, soţia lui Iordache Cantacuzino, a ctitorit un schit de lemn. Acesta a rezistat pana in 1821, cand a fost distrus in contextul tulburarilor provocate de eteriştii lui Alexandru Ipsilanti.
Tot in 1821, boierul Lupu Balş şi monahul Rafail au zidit pe locul vechii bisericuţe actuala ctitorie cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”. Schitul a devenit unul de maici, cunoscand o perioada de relativa inflorire. In 1851, biserica a trecut prin ample lucrari de renovare finanţate de boierul Palade.
Incercarile din perioada comunista
Ca multe alte aşezaminte monahale din ţara, şi destinul Manastirii Almaş a fost marcat de politica potrivnica religiei dusa de regimul comunist. In urma decretului 410 din 1959, maicile au fost nevoite sa se transfere la manastirile Agapia şi Varatec, iar manastirea şi-a inchis porţile pentru mai multe decenii.
Abia in ianuarie 1987, printr-o hotarare a Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, Schitul Almaş a fost redeschis, de data aceasta ca manastire de calugari sub obladuirea Manastirii Horaita. Stareţ a fost numit arhimandritul Zenovie Ghidescu, sub a carui pastorire au inceput ample lucrari de restaurare a intregului ansamblu.
Reinvierea vieţii monahale dupa 1990
Evenimentele din Decembrie 1989 au deschis o noua era şi pentru Manastirea Almaş. In iunie 1990, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a ridicat aşezarea la rang de manastire de sine statatoare, sub conducerea stareţului Arhimandrit Laurenţiu Niţa.
De atunci şi pana astazi, obştea manastirii a crescut numeric şi duhovniceşte. S-au facut investiţii majore in restaurarea şi extinderea complexului monahal. Manastirea a redevenit un important centru de pelerinaj pentru credincioşii din intreaga regiune a Moldovei şi nu numai.
Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor”
Inima spirituala a manastirii este biserica cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”, ctitorita in 1821 de Lupu Balş şi monahul Rafail. Construita dupa planul triconc, cu sanuri laterale poligonale, biserica impresioneaza prin arhitectura sa echilibrata şi armonioasa.
Arhitectura şi planimetria
Biserica are o lungime de aproximativ 18 metri şi o laţime de 7 metri in dreptul absidelor laterale. Edificiul este compartimentat dupa tiparul clasic in altar, naos şi pronaos, desparţite prin ziduri groase prevazute cu uşi. Altarul are o absida semicirculara in ax, iar in parţile laterale se afla proscomidiarul şi diaconiconul.
Remarcabil este turnul clopotniţa alipit pe latura de vest, care pe langa funcţia sa acustica, servea in trecut şi ca turn de aparare şi de observaţie. Grosimea neobişnuita a zidurilor sugereaza ca el a facut parte dintr-o incinta fortificata menita sa protejeze manastirea.
Pictura şi iconografia
Interiorul bisericii este impodobit cu o valoroasa pictura murala realizata in anii 1988-1995 de cunoscuţii pictori bisericeşti Moroşanu, Bratiloveanu şi Stancu din Suceava. Ansamblul iconografic cuprinde scenele şi personajele consacrate din arta religioasa ortodoxa: Pantocrator, Maica Domnului cu Pruncul, sfinţi, scene biblice, etc.
O menţiune speciala merita catapeteasma din lemn de tei, frumos sculptata şi ornata cu icoane din secolul XIX. De asemenea, in biserica se pastreaza cateva icoane şi obiecte de cult foarte vechi, care se presupune ca ar proveni din ctitoria iniţiala a lui Vasile Almaş.
Viaţa monahala
De-a lungul existenţei sale, Manastirea Almaş a reprezentat un adevarat far duhovnicesc pentru ţinutul Neamţului. In jurul sau s-a format o obşte dinamica şi activa, care a contribuit la pastrarea şi promovarea credinţei şi a valorilor creştine.
Imbinarea rugaciunii cu munca
Conform randuielilor athonite, viaţa monahilor de la Almaş imbina armonios rugaciunea şi slujbele religioase cu munca şi ascultarile gospodareşti. Pe langa participarea la sfintele slujbe, monahii au grija de bunul mers al aşezamantului: pregatesc hrana la bucataria manastirii, lucreaza in ateliere, se ingrijesc de animale.
Un aspect important este cel legat de activitaţile de caritate şi asistenţa sociala. Manastirea acorda constant ajutoare şi gazduire pelerinilor nevoiaşi, batranilor şi persoanelor cu dizabilitaţi din comunitatea locala. In acest scop funcţioneaza un mic camin de batrani in incinta manastirii.
Valori spirituale şi culturale
Dincolo de aspectul strict religios, manastirea este şi un important centru cultural şi educaţional. Biblioteca manastirii deţine numeroase volume şi manuscrise religioase vechi, inclusiv carţi rare.
In ultimii ani s-a pus accent pe digitizarea şi conservarea acestui patrimoniu, precum şi pe organizarea de simpozioane, colocvii şi evenimente culturale in parteneriat cu instituţii laice. Astfel, Manastirea Almaş işi aduce o contribuţie importanta la dialogul dintre Biserica şi societate.
Informaţii practice pentru vizitatori
Manastirea Almaş este deschisa zilnic pentru pelerini şi turişti dornici sa descopere frumuseţea şi liniştea acestui loc incarcat de istorie şi spiritualitate. Iata cateva informaţii utile pentru cei care doresc sa viziteze manastirea:
Cum ajungeţi la manastire
Manastirea este situata in comuna Garcina, judeţul Neamţ, la aproximativ 20 km de oraşul Piatra Neamţ. Cel mai facil este sa parcurgeţi drumul naţional DN15C care leaga Piatra Neamţ de Targu Neamţ. La ieşirea din satul Garcina, urmariţi indicatorul spre dreapta pe drumul comunal DC146, care duce direct la poarta manastirii dupa aproximativ 2 km.
Exista şi varianta transportului in comun, cu autobuzele şi microbuzele care circula pe ruta Piatra Neamţ – Garcina – Almaş. De la capatul traseului mai aveţi de parcurs pe jos aproximativ 1 km pana la manastire.
Program de vizitare şi reguli
Manastirea Almaş poate fi vizitata zilnic intre orele 8:00 – 20:00 (vara pana la ora 21:00). Accesul in biserica şi incinta manastirii este liber şi gratuit. Se recomanda insa o ţinuta decenta, evitarea hainelor foarte scurte sau decoltate. Femeile trebuie sa aiba capul acoperit in biserica.
Este permis sa faceţi fotografii şi filmari in exteriorul bisericii. In interior insa, va rugam sa va abţineţi şi sa pastraţi liniştea, pentru a nu deranja slujbele şi rugaciunea.
Cazare şi masa
Pentru pelerinii şi turiştii care doresc sa ramana mai mult timp, manastirea pune la dispoziţie cateva camere modest mobilate, la preţuri accesibile. De asemenea, la bucataria manastirii se pregatesc zilnic mese calde, cu meniuri bazate pe reţete tradiţionale manastireşti.
Pentru grupuri organizate se poate asigura cazare şi masa la cerere, in baza unei programari prealabile la numarul de telefon afişat pe portalul web al manastirii.
Concluzie
Manastirea Almaş este o adevarata nestemata a spiritualitaţii şi culturii romaneşti, un loc incarcat de istorie, frumuseţe şi linişte. Vizitand acest minunat aşezamant, va veţi putea bucura de o experienţa unica, ce va va ramane mult timp in suflet şi in memorie.
Fie ca sunteţi pelerin sau simplu turist, fie ca ramaneţi o ora sau cateva zile, Manastirea Almaş va va invalui cu pacea şi armonia sa. Veţi descoperi aici nu doar o arhitectura deosebita şi o pictura impresionanta, ci şi oameni primitori şi ospitalieri, gata sa va introduca in universul fascinant al credinţei şi al tradiţiilor creştine multiseculare.
Va invitam aşadar sa paşiţi pragul acestei cetaţi a lui Dumnezeu şi sa va bucuraţi de toate comorile ei spirituale şi culturale! Manastirea Almaş va aşteapta cu drag şi cu braţele deschise!
