.jpg){kind=link}
Fructele proaspete au costat în august 2026 cu 18,18 % mai puțin decât în august 2025, iar cartofii cu 15,21 %, arată datele Institutului Național de Statistică.[1] Ieftinirea ajunge la tine doar dacă iei ce s-a copt acum: cumperi din sezon, de la taraba care vinde la vrac, cântărind singur, cât mănânci într-o săptămână. În piețele din Alba Iulia și din București, kilogramul de cartofi albi pleacă de la 3 lei, ardeiul gras de la 3 lei, prunele de la 7 lei.[2] La prețurile astea, cele 400 de grame pe zi de persoană recomandate de OMS[3] înseamnă în jur de 55 de lei pe săptămână pentru patru oameni.
Pe scurt
- Toamna e fereastra în care coșul chiar costă mai puțin: fructele proaspete s-au ieftinit cu 18,18 % față de august 2025, cartofii cu 15,21 %, iar legumele cu 8,51 %.
- Ia ce se recoltează acum, la prețurile din septembrie 2026: cartofi de la 3 lei kilogramul, ardei gras de la 3 lei, prune 7 lei, struguri și pere în jur de 10 lei.
- Fă turul a două-trei tarabe înainte să scoți portofelul, pentru că la aceeași legumă se cer și 3 lei, și 8 lei pe kilogram, în piețe din același oraș.
- Cumpără la vrac și cântărește-ți singur porția; caserola cu folie îți impune cantitatea și îți ascunde fructul de dedesubt.
- Pentru cele 400 de grame pe zi de persoană, o familie de patru are nevoie de circa 11 kilograme pe săptămână, adică aproximativ 55 de lei la prețurile de acum.
- Alimentele se vând din 1 august 2025 cu 11 % TVA, așa că prețul de raft pornește oricum de mai sus decât acum doi ani.
Fructele proaspete s-au ieftinit cu 18,18 % într-un an, cartofii cu 15,21 %
Scumpirile de la alimente nu ating toate rafturile la fel. În august 2026, prețurile mărfurilor alimentare erau cu 2,62 % peste cele de acum un an, dar chiar în interiorul acestei medii fructele și legumele au tras puternic în jos, pe fondul recoltei de vară și de toamnă.[4]
| Categorie | Variație august 2025 → august 2026 | Ce înseamnă la coș |
|---|---|---|
| Fructe proaspete | −18,18 % | Cea mai mare scădere din coșul alimentar; merele, prunele și strugurii de toamnă sunt cele care o produc. |
| Cartofi | −15,21 % | Sacul de cartofi cumpărat toamna e cea mai ieftină sursă de calorii din piață. |
| Legume și conserve din legume | −8,51 % | Ardeii, vinetele și varza intră acum în borcane la jumătate din prețul de iarnă. |
| Mărfuri alimentare, total | +2,62 % | Restul coșului urcă, așa că economia se face pe raionul de legume și fructe. |
Practic, ai câteva săptămâni în care prețul lucrează pentru tine. Din decembrie, aceleași legume vin din sere sau din import, cu transport și depozitare adăugate la kilogram.
Ce se vinde în piețe în septembrie 2026, după listele din Obor și Alba Iulia
Redacțiile locale fac periodic turul tarabelor și publică prețurile cerute în ziua respectivă, ceea ce dă o bază mai bună decât amintirea de anul trecut. Pe 17 septembrie 2026, în Piața agroalimentară Cetate din Alba Iulia se cereau 3 lei pe kilogramul de cartofi albi, 7 lei pe prune și 10 lei pe struguri, iar roșiile locale, aduse din Gârbova, se vindeau cu 12 lei, față de 8 lei cât cerea marfa obișnuită.[2]
La începutul lui septembrie, Jurnalul a trecut prin piețele bucureștene și a notat vinete cu 2,90–3 lei kilogramul în Obor și ceapă galbenă cu 5–7 lei; publicația a calculat și că legumele pentru două borcane de zacuscă ajung la 24–25 de lei.[5]
| Produs | Preț pe kilogram | Unde și când |
|---|---|---|
| Cartofi albi | 3 lei | Piața Cetate, Alba Iulia, 17 septembrie 2026 |
| Vinete | 2,90–3 lei (4–6 lei la unele tarabe) | Obor și Crângași, București, început de septembrie 2026 |
| Ardei gras roșu, de supă | 5 lei | Piața Cetate, marfă din Mihalț |
| Ceapă galbenă | 5–7 lei | Obor, București |
| Varză roșie | 6 lei | Piața Cetate, Alba Iulia |
| Prune | 7 lei | Piața Cetate, Alba Iulia |
| Struguri și pere | 10 lei | Piața Cetate, Alba Iulia |
| Usturoi | 25 lei | Piața Cetate, Alba Iulia |
Ține minte doi indicatori din listele astea: cartoful sub 4 lei și ardeiul sub 5 lei spun că ești în sezon. Când urcă peste dublu, marfa vine de departe și plătești drumul ei.
Același ardei gras costă 3 lei la Obor și 8 lei la două piețe distanță
Cifrele culese în piețele bucureștene arată ardei kapia cerut cu circa 3 lei kilogramul la o tarabă și cu 8 lei la alta, iar în Drumul Taberei ardeiul gras urca la 8–10 lei acolo unde marfa era aleasă bucată cu bucată.[5] Distanța dintre două tarabe din aceeași piață bate adesea drumul până la supermarket, așa că primul tur, fără sacoșă în mână, îți aduce cea mai mare economie a zilei.
Trei întrebări care schimbă prețul, puse exact așa: cât dai pe lada întreagă, ce ai cules azi și ce ai din grădina ta. Producătorii care vând marfă proprie au aproape întotdeauna o treaptă de preț pentru cantitate, iar lada de ardei sau de roșii pentru bulion costă mai puțin pe kilogram decât aceleași legume luate cu punga.
Mergi, dacă poți, într-o zi de lucru, dimineața. Sâmbăta, când piața e plină, marfa bună pleacă repede și prețul stă sus; într-o marți la ora nouă, aceeași tarabă are timp de negociat.
400 de grame pe zi de persoană înseamnă 11 kilograme pe săptămână la o familie de patru
Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi pentru oricine are peste 10 ani și 250–350 de grame pentru copiii între 2 și 9 ani.[3] Pentru doi adulți și doi copii de școală, asta înseamnă în jur de 1,6 kilograme pe zi, adică 11 kilograme pe săptămână. Pare mult până pui cifrele pe hârtie.
- 3 kg cartofi × 3 lei = 9 lei
- 2 kg ceapă × 5 lei = 10 lei
- 2 kg ardei gras × 5 lei = 10 lei
- 2 kg varză roșie × 6 lei = 12 lei
- 2 kg prune × 7 lei = 14 lei
Total: 11 kilograme, 55 de lei, adică aproximativ 2 lei pe zi de persoană. Este o estimare făcută de noi pe prețurile din tabelul de mai sus, în septembrie 2026, fără transport și fără marfa de import.
Suma urcă atunci când coșul se umple cu produse care se vând la gram: usturoiul cerea 25 de lei pe kilogram în Alba Iulia, pătrunjelul 16 lei, iar fructele exotice trec de ele. Nu sunt de evitat, dar ele condimentează masa, în timp ce cartofii, varza, ceapa, merele și prunele fac greutatea. Cine vrea să vadă cum se transformă 3 kilograme de legume ieftine într-o masă caldă poate porni de la rețeta de ghiveci de legume sau de la cartofii cu legume la cuptor.
Punga preambalată te pune să plătești și cântarul, și plasticul
Caserola cu folie decide în locul tău cantitatea și îți ascunde jumătate din marfă. La vrac alegi bucată cu bucată, iei exact cele două kilograme care se mănâncă până joi și vezi partea de dedesubt, acolo unde apar de obicei loviturile.
Când alegi singur, uită-te la patru lucruri: coaja fără pete moi și fără tăieturi, fructul ferm sub degete, mirosul prezent la roșii, piersici și pepeni, și dimensiunea medie, pentru că exemplarele foarte mari se coc inegal, iar cele mici se curăță greu.
O excepție merită știută: marfa cu aspect urât, vândută mai ieftin pentru gătit, e o afacere bună dacă o folosești în aceeași zi la supă, sos sau compot. Pusă în frigider pentru săptămâna viitoare, se strică înainte să ajungi la ea.
De la 1 august 2025, alimentele se vând cu 11 % TVA, nu cu 9 %
Din 1 august 2025 se aplică o singură cotă redusă de TVA, de 11 %, în care intră și alimentele, arată ghidul ANAF despre cotele de TVA.[6] Până atunci, alimentele stăteau la 9 %, una dintre cele două cote reduse, de 5 % și 9 %, eliminate prin reforma fiscală.[7]
La 100 de lei de marfă fără taxă, statul ia acum 11 lei în loc de 9, adică aproape 2 lei în plus pe bon. Este una dintre explicațiile pentru care coșul alimentar total rămâne mai scump de la an la an, chiar în lunile în care legumele se ieftinesc. La legumele cumpărate direct de la producător, în piață, diferența nu se vede la fel de clar ca la raft, unde prețul afișat include taxa.
Dacă te uiți la bugetul lunar al casei în ansamblu, capitolul care mișcă mai mult decât coșul de legume este energia. Am scris separat despre cum se reduc facturile la energie cu măsuri simple.
Trei kilograme cumpărate ieftin și aruncate la sfârșitul săptămânii
Cel mai scump kilogram de legume este cel pe care îl arunci. Marfa ieftină de toamnă împinge la cumpărături mari, iar sacoșa de 8 kilograme luată sâmbătă se transformă până miercuri în două caserole cu pete moi, dacă nu are unde să stea.
Împarte marfa din prima oră: ce se mănâncă în trei zile rămâne la vedere, restul merge la rece sau în borcane. Cartofii și ceapa stau în întuneric, uscat și răcoros, niciodată lângă calorifer; roșiile își pierd gustul la frigider, deci le lași pe blat; verdețurile țin o săptămână în borcan cu apă, ca florile. Merită să verifici și unde ține frigiderul temperatura cerută, pentru că ușa e cea mai caldă zonă, iar semnele că frigiderul nu mai trage apar de obicei întâi la legume.
Restul intră la congelator sau la borcan: ardeii tăiați fâșii, vinetele coapte, prunele fără sâmbure. O oră de lucru duminică salvează 20–30 de lei de marfă săptămânal și îți dă legume de sezon în ianuarie. Cât despre spațiul de depozitare improvizat, merită să știi ce nu se ține niciodată deasupra frigiderului, unde căldura urcă.
Tot la capitolul fructe ieftine intră și cele pe care nu le cumperi deloc: dudele din pomii de pe marginea drumului sau din curte. Cât aduc la 100 de grame și ce arată studiile despre ele am pus cap la cap în ghidul despre dudele albe.
Întrebări frecvente
Când sunt cele mai ieftine fructele și legumele în România?
În vârful recoltei locale, adică din iulie până în octombrie pentru majoritatea legumelor și fructelor de câmp. Datele INS pentru august 2026 arată fructele proaspete cu 18,18 % sub nivelul de acum un an și cartofii cu 15,21 %. Din decembrie, aceeași marfă vine din sere sau din import, cu transportul inclus în preț.
Cât costă pe săptămână cele 400 de grame pe zi recomandate de OMS?
Pentru o familie de patru înseamnă circa 11 kilograme pe săptămână. Pe prețurile din piețe din septembrie 2026, un coș de cartofi, ceapă, ardei, varză și prune ajunge la aproximativ 55 de lei, adică vreo 2 lei pe zi de persoană. Suma urcă dacă pui în coș usturoi, verdețuri la gram sau fructe de import.
De ce diferă atât de mult prețul aceleiași legume între două tarabe?
Contează cine vinde și de unde are marfa: producătorul care aduce din grădina proprie pornește de la un preț, comerciantul care cumpără din depozit adaugă transportul și marja. Se adaugă poziția tarabei în piață și ziua din săptămână. De aceea turul a două-trei tarabe, înainte de a cumpăra, e cea mai bine plătită jumătate de oră.
Merită legumele congelate în locul celor proaspete?
Iarna, da, mai ales la mazăre, fasole verde și spanac, unde varianta proaspătă vine din import și costă mult. Prețul lor stă aproape neschimbat tot anul, iar porția se ia exact cât îți trebuie. Toamna, când marfa de câmp e la cel mai mic preț, congelarea făcută acasă iese și mai ieftin.
Surse
Folosim surse instituționale (INS, ANAF, OMS) și prețuri culese în piețe de publicații care își notează ziua și locul. Cum verificăm informațiile: Cum lucrăm.
- Institutul Național de Statistică. Indicele prețurilor de consum. Comunicat din 11 septembrie 2026, pentru luna august 2026. Accesat la 18 septembrie 2026.
- Alba pe Surse. Prețurile actuale ale fructelor și legumelor în Piața agroalimentară Cetate din Alba Iulia. 17 septembrie 2026.
- Organizația Mondială a Sănătății. Healthy diet, fișă informativă. Minimum 400 g de fructe și legume pe zi peste 10 ani. Accesat la 18 septembrie 2026.
- NewMoney. INS: Rata anuală a inflației a coborât la 6,2 % în luna august. Detalierea pe categorii a comunicatului INS. Septembrie 2026.
- Jurnalul. Prețuri alimente de toamnă 2026: cât te costă legumele de sezon și conservele pentru iarnă. Piețele Obor, Crângași și Drumul Taberei, septembrie 2026.
- Agenția Națională de Administrare Fiscală. Principalele modificări ale cotelor de TVA (PDF). Cota redusă unică de 11 % de la 1 august 2025. Accesat la 18 septembrie 2026.
- Digi24. TVA-ul crește de la 1 august: cota standard ajunge la 21 %, iar cota redusă se uniformizează la 11 %. Eliminarea cotelor de 5 % și 9 %. Iulie 2025.
Actualizat la 18 septembrie 2026: prețuri culese în piețe în septembrie, date INS pentru august 2026, recomandarea OMS pentru consumul zilnic și cota de TVA în vigoare la alimente.
Următorul pas e simplu: înainte de piață, scrie pe telefon cele 11 kilograme de care ai nevoie săptămâna asta și împarte-le pe trei-patru legume de sezon, apoi fă turul tarabelor cu lista în mână. Dacă găsești marfă bună la ladă, pune deoparte o oră duminică pentru borcane și congelator. Cum împarți gătitul pe săptămână fără să ții mâncarea prea mult la rece e explicat în ghidul despre mesele echilibrate când ai puțin timp de gătit. Restul ideilor de sezon pentru casă sunt adunate în secțiunea Casă și grădină.
Dacă ai grădină și vrei să scazi și mai mult nota de plată, contează ce pui în strat după fiecare cultură. Un exemplu: ce să nu plantezi după varză, unde greșeala costă patru sezoane.