În vremurile străvechi, oamenii aveau practici care nouă ni se par acum bizare – de la înfășurarea copiilor în aluat și „coacerea” lor în cuptor, până la refuzul romanilor de a folosi săpun. Dar aceste obiceiuri neobișnuite aveau logica lor și chiar aduceau beneficii pentru sănătate.
Strămoșii noștri nu adoptau practici fără rost. Deși unele ne par acum ciudate, ele aveau efecte pozitive pe care oamenii le observaseră de-a lungul timpului. Hai să descoperim împreună câteva dintre cele mai interesante obiceiuri ale strămoșilor noștri care, deși par stranii astăzi, aveau de fapt un scop bine definit.
Cum „coceau” bebelușii în cuptor pe vremuri în Rusia
Până în zilele noastre au ajuns povești în care Baba Yaga vrea să-l mănânce pe Ivanuşka după ce-l bagă în cuptor. Dar această poveste are, surprinzător, origini în practici reale!
Când se năștea un copil prematur, oamenii știau că șansele lui de supraviețuire erau mici. Așa că au dezvoltat un ritual care nouă ni se pare acum bizar.
În Rusia veche era obiceiul să „recoacă” bebelușii născuți prematur. Logica era simplă – dacă s-au născut „necopți”, hai să-i „coacem” noi cum trebuie.

Copilul era înfășurat în aluat de secară, lăsându-i doar nasul descoperit pentru respirație. Apoi era pus pe lopată și introdus în cuptor. Cuptorul era doar încălzit moderat, nu fierbinte.
Deși pare un ritual straniu, avea beneficiile lui în acele vremuri:
- Aluatul avea un efect ușor de curățare, ajutând la igienizarea pielii bebelușului în condițiile rustice de atunci
- Căldura moderată din cuptor ajuta la călirea organismului și relaxa copilul
Important de menționat că nimeni nu încălzea cuptorul la temperaturi mari – totul avea mai mult o valoare simbolică.
În zilele noastre, bebelușii prematuri sunt puși în incubatoare speciale unde se dezvoltă până ajung la „coacerea” potrivită.
De ce preferau romanii uleiul în loc de săpun
Vi se pare ciudat să nu folosiți niciodată săpun? Ei bine, romanii și egiptenii așa trăiau. Și nu erau deloc murdari sau urât mirositori. Care era secretul lor?
Egiptenii și romanii aveau propria lor viziune despre igienă. În loc de săpun, își ungeau corpul cu uleiuri – în special ulei de măsline îmbogățit cu esențe aromate. Apoi foloseau un instrument special numit strigilis pentru a îndepărta murdăria.
Acest ritual de spa avea beneficiile lui:
- Pielea rămânea moale și hidratată
- Uleiurile cu extracte de plante și flori ofereau un parfum plăcut
- Era mai blând cu pielea decât săpunurile aspre din acele vremuri

Egiptenii foloseau și un amestec de grăsime cu scorțișoară pentru a masca mirosurile neplăcute. Acest „parfum” natural avea dublu rol – acoperea mirosurile și ținea insectele la distanță.
Romanii aveau săpun, făcut din grăsime și cenușă, dar îl considerau prea aspru pentru piele. Mai ales în climatul cald, acest tip de săpun usca excesiv pielea. De aceea îl foloseau doar pentru spălatul hainelor.
De ce își înnegreau japonezele dinții
Astăzi, dinții albi sunt considerați un semn de sănătate și frumusețe. Dinții negri sunt asociați mai degrabă cu probleme dentare.
Dar pentru femeile japoneze din perioada Heian (secolele VIII-XII), dinții negri reprezentau culmea eleganței. Ele recurgeau la metode ingenioase pentru a-și înnegri dinții.

Procedura se numea ohaguro și consta în vopsirea dinților cu un lac special făcut din fier, oțet și extract de nuci. Surprinzător, pe lângă aspectul estetic neobișnuit, această practică avea și efecte benefice pentru sănătate:
- Proteja dinții împotriva cariilor (o inovație japoneză autentică)
- Ajuta la completarea deficitului de fier din organism
În timp ce noi astăzi admirăm zâmbetele strălucitoare „de Hollywood”, în acea epocă dinții albi erau considerați un semn al simplității țărănești.
Cum își spălau vikingii părul cu pâine
Vikingii erau cunoscuți pentru preocuparea lor pentru igienă. Se pieptănau, se îmbăiau și se spălau regulat. Dar cum nu aveau șampon, și totuși voiau să aibă părul strălucitor (nu de la grăsime), au găsit soluții creative.
Foloseau miez de pâine, cenușă și chiar lapte acru pentru a-și curăța părul și a-i da strălucire.

În contextul acelor vremuri, era o soluție logică – nordul nu avea multe alternative. În timp ce romanii și egiptenii foloseau ulei de măsline cu extracte de plante, nordicii nu-și permiteau acest lux. Dar rețeta lor ingenioasă funcționa:
- Cenușa conține carbonați și hidroxizi care creează un mediu alcalin ce ajută la îndepărtarea grăsimii
- Laptele acru, datorită acidului lactic, curăță scalpul și face părul moale și strălucitor
Interesant este că rețetele vikingilor sunt folosite și în zilele noastre – produsele de îngrijire a părului pot conține cenușă, iar produsele lactate acide sunt prezente în măștile cosmetice.
Cum rezolvau tibetanii problema moștenirii
Una din cauzele sărăcirii familiilor peste generații era împărțirea moștenirii. În vremurile străvechi, această problemă apărea frecvent.
Din istorie știm că la conducători acest lucru putea duce la dezastru – conflictele între numeroșii fii pentru moștenire aruncau țara în haos și războaie, ducând la fărâmițare feudală.
Și familiile obișnuite sufereau din cauza împărțirii constante a averii.
În Europa, problema era rezolvată destul de crud pentru frații mai mici. Toată moștenirea mergea la fiul cel mare, iar ceilalți trebuiau să se descurce cum puteau – intrau în serviciul cuiva sau găseau alte ocupații.
În Tibet au găsit o soluție mai neobișnuită pentru vremurile noastre: poliandria – mai mulți frați se căsătoreau cu aceeași femeie și locuiau împreună. Astfel, toate resursele economice rămâneau în familie.
Această practică mai există și astăzi în Tibet, în principal din cauza zestrei mari pe care trebuie să o plătească familia pentru mireasă – nu orice familie își permite acest lucru.
Privind la aceste obiceiuri străvechi, înțelegem că aveau logica lor în contextul acelor vremuri.
Putem zâmbi când ne gândim la practicile strămoșilor, dar să nu uităm că și noi am putea părea ciudați pentru urmașii noștri. Îmi imaginez cum vor studia cercetătorii din viitor obiceiurile noastre de fitness: „Ce fel de oameni ciudați erau ăștia care mergeau ore în șir pe benzi rulante în loc să iasă afară la plimbare?”
Sursa imaginii: Screenshot
Etichete: obiceiuri străvechi, tradiții ancestrale, practici medicinale, igienă antică, ritualuri istorice, beneficii neașteptate