Frisoanele reprezintă o reacție complexă a corpului uman atunci când este expus la temperaturi foarte scăzute. Orice schimbare care are loc în exterior poate provoca anumite modificări în organism, mai ales când vine vorba de vreme. Chiar și cele mai mici schimbări de temperatură pot afecta modul în care funcționează organismul și îl pot pune în alertă maximă dacă situația devine prea gravă pentru a face față.
Fiecare organism reacționează diferit la frig, astfel încât unele persoane resimt frigul mai puternic și mai frecvent decât altele. În acest caz, avem de-a face cu fenomenul de intoleranță la frig. Cum temperaturile au scăzut cu mult sub zero grade în toată țara în aceste zile, oamenii tremură de frig chiar și în timpul zilei, fie că merg pe stradă, fie că așteaptă mijloacele de transport în comun sau fac drumeții pe trasee montane.
Frisoanele au mai multe cauze, care includ explicații fiziologice, precum și diverse mecanisme de reglare a temperaturii corpului pentru a menține funcția organelor vitale. Mai jos puteți afla care sunt aceste cauze și de ce oamenii tremură pe vreme rece.
Ce sunt frisoanele la rece
Termenul de frisoane la rece se referă la reacția involuntară a sistemului nervos atunci când corpul uman este expus la temperaturi foarte scăzute. Este o mișcare involuntară a corpului, similară sughițului sau strănutului. Cu alte cuvinte, frisoanele la rece sunt o reacție fiziologică sau, mai bine zis, un mecanism de apărare care generează suficientă căldură pentru a menține temperatura internă a corpului într-un interval normal și pentru a asigura un anumit nivel de confort termic.
Corpul uman ar trebui să aibă o temperatură internă de aproximativ 37 de grade Celsius. Pentru a preveni hipotermia, adică o temperatură corporală periculos de scăzută, creierul monitorizează foarte atent echilibrul termic al corpului, potrivit doctorului Robert Glatter, medic la Lenox Hill Hospital din New York, citat de Live Science.
Cine este mai predispus să tremure în frig
Tremuratul poate fi influențat de o serie de factori individuali, cum ar fi vârsta, sexul sau starea de sănătate.
De exemplu, copiii și persoanele în vârstă sunt cele mai predispuse la frisoane, deoarece aceste grupe de vârstă sunt mai puțin capabile să își mențină temperatura corpului în limite normale pe vreme rece.
Persoanele cu anumite boli, cum ar fi hipotiroidismul sau problemele circulatorii, pot prezenta, de asemenea, o sensibilitate crescută la frig.
Cum funcționează mușchii?
Frisoanele reci sunt adesea însoțite de contracții musculare repetitive, denumite în mod obișnuit tremurături, cu excepția mușchilor oculari. Aceste contracții musculare pot varia în intensitate în funcție de gradul de expunere la frig, dar și de sensibilitatea individului.
În timpul procesului de frisoane, mușchii se contractă și se relaxează rapid și alternativ pentru a genera căldură. Acest lucru face ca o parte sau chiar întregul corp să tremure. În același timp, contracțiile musculare pot provoca nu numai tremuratul membrelor, ci și tensionarea mușchilor maxilarului, ceea ce determină scrâșnirea dinților.
Este important să ne dăm seama că putem tremura nu numai iarna, ci și într-o zi călduroasă de primăvară sau chiar de vară. Acest lucru este posibil atunci când există o briză răcoroasă sau când stăm la umbră pentru o perioadă lungă de timp. Aceasta este o reacție naturală a organismului, care încearcă să contracareze pierderea de căldură în mediul rece.
Ce rol joacă hipotalamusul?
Sistemul nervos joacă un rol crucial în declanșarea frisoanelor reci. Atunci când suprafața pielii devine prea rece, receptorii din stratul dermic trimit semnale către hipotalamus, o structură de mărimea unei migdale care reprezintă centrul de tremurături din creier, situat sub talamus și deasupra glandei pituitare.
Rolul hipotalamusului este de a monitoriza în mod constant temperatura corpului și de a iniția anumite răspunsuri adecvate pentru a menține corpul într-o stare termică stabilă, cunoscută sub numele de homeostazie. Atunci când temperatura corpului scade sub nivelul normal, sistemul nervos autonom trimite semnale mușchilor să se contracte, declanșând frisoane pentru a controla temperatura corpului, dar și tensiunea arterială, foamea, setea, starea de spirit și somnul.
De ce femeile și bărbații percep frigul în mod diferit
Care sunt cauzele frisoanelor?
Tremuratul apare cel mai frecvent atunci când unei persoane îi este frig. În mod normal, acest tremur necontrolat al corpului este temporar și ar trebui să înceteze imediat ce persoana reușește să se încălzească. Cu toate acestea, frisoanele pot fi, de asemenea, un simptom al unei boli fizice sau psihice. Cele mai frecvente cauze ale frisoanelor sunt enumerate mai jos.
Stare febrilă
În afară de frig, cea mai frecventă cauză a frisoanelor sunt frisoanele pe care le poate provoca o stare febrilă Medicii definesc febra ca fiind o temperatură corporală de peste 37,8 °Celsius. Febra apare de obicei ca urmare a unei infecții, dar și o inflamație sau o reacție alergică pot crește temperatura corpului. Unele persoane care au febră pot avea și alte simptome de gripă, în timp ce altele pot să nu aibă niciun simptom suplimentar.
Consumul de lichide din abundență și administrarea de medicamente antiinflamatoare pot ajuta la scăderea temperaturii. Dacă o persoană prezintă alte simptome, în special rigiditate în gât, bătăi rapide ale inimii sau respirație superficială, ar trebui să consulte un medic în termen de 24 de ore, aflăm de pe site-ul Medical News Today. Dacă nu are alte simptome, ar trebui să consulte un medic doar dacă febra durează mai mult de 3 zile.
Tulburări de mișcare psihogene
La unele persoane, stresul sau factorii psihologici pot provoca tremurături involuntare și alte mișcări involuntare. Acest lucru se datorează, de obicei, unei tulburări de mișcare psihogene care poate afecta orice parte a corpului.
Diagnosticul este pus de un neurolog, care poate căuta următoarele caracteristici atunci când pune diagnosticul: Mișcări care apar brusc și fără avertisment, amintiri ale unui eveniment traumatic care declanșează aceste mișcări, mișcări care se opresc atunci când o persoană este distrasă sau probleme de sănătate mintală subiacente, cum ar fi depresia. Adesea, nu există leziuni ale creierului sau ale nervilor, dar tremorul este o reacție a corpului la stres. Medicii tratează adesea tulburările de mișcare psihogene cu o combinație de terapie psihologică și fizică.
Tremor după anestezie
O persoană poate tremura atunci când își recapătă cunoștința după un anestezic general. Temperatura corpului poate scădea în timpul unei proceduri chirurgicale, ceea ce poate provoca acest tremur la trezirea după operație. Anestezicele pot afecta, de asemenea, capacitatea organismului de a regla temperatura, astfel încât poate fi dificil pentru organism să se încălzească rapid după operație. De obicei, medicii vor verifica temperatura și vor oferi pături sau sticle cu apă caldă dacă este necesar.
Anxietate, emoție sau stres
Emoțiile puternice pot face ca o persoană să tremure. Acest lucru se datorează adesea unui val de adrenalină în organism. Adrenalina este un hormon care declanșează răspunsul organismului de tip „luptă sau fugi”. Tremuratul involuntar ar trebui să înceteze după ce adrenalina a părăsit organismul. La multe persoane, acest lucru se poate întâmpla pe fondul anxietății sau al unor emoții puternice. La persoanele care suferă de stres cronic, creșterile de adrenalină și trepidațiile pot apărea mai frecvent.
Tremor esențial
Tremorul esențial este o tulburare a sistemului nervos (boală neurologică) care provoacă un așa-numit tremor ritmic. Acesta poate afecta aproape orice parte a corpului, inclusiv vocea, dar cel mai frecvent apare la nivelul mâinilor. Tremorul poate fi, de asemenea, un simptom al bolii Parkinson, o afecțiune care afectează doar o parte a creierului și care, de obicei, se dezvoltă treptat.
Nivelul scăzut de zahăr din sânge
Dacă o persoană nu a mâncat sau nu a băut nimic pentru o perioadă lungă de timp, nivelul de zahăr din sânge poate scădea și apoi pot apărea frisoane. La diabetici, acest fenomen se numește hipoglicemie și poate fi grav. Acesta este motivul pentru care aceste persoane trebuie să își monitorizeze regulat nivelul de zahăr din sânge pentru a preveni ca acesta să scadă prea mult.
Anxietate
Anxietatea este o afecțiune mentală care poate afecta atât corpul, cât și mintea. Această stare emoțională distinctă, manifestată prin neliniște, poate provoca simptome fizice precum greață, creșterea ritmului cardiac, respirație mai rapidă și tremurături involuntare. Tratamentul anxietății poate include terapie, medicamente și modificări ale stilului de viață. Activitățile care pot ajuta o persoană să își gestioneze anxietatea includ exercițiile fizice, ascultarea de muzică și petrecerea timpului cu prietenii și familia.
Sepsis
Definiția medicală a sepsisului se referă la o complicație a sepsisului care provoacă o stare de inflamație generalizată. Sepsisul este o reacție excesivă a organismului la o infecție din organism și apare adesea în legătură cu infecții ale plămânilor, pielii, intestinelor sau tractului urinar. Unul dintre principalele simptome ale sepsisului este reprezentat de frisoane involuntare. Deoarece este o urgență medicală, persoanele cu sepsis trebuie tratate imediat în spital cu antibiotice.
Credit imagine: Shutterstock