În lumea noastră există câteva râuri care, literalmente, curg în sens invers. Te-ai întrebat vreodată cum reușesc acestea să învingă forța gravitației? Hai să descoperim împreună acest fenomen fascinant al naturii.
Aceste râuri speciale nu urmează tiparul obișnuit de curgere spre un bazin mai mare, ci fac exact opusul. Este un fenomen rar și spectaculos care merită toată atenția noastră. În plus, vom discuta și despre proiectul sovietic „Întoarcerea râurilor” – ce și-au propus să facă și de ce.
Râul Volhov, unul dintre cele mai cunoscute exemple, are o poveste fascinantă. Este același râu care a fost parte din vechiul drum comercial „de la varegi la greci” și care a jucat un rol crucial în formarea primului stat rus. Priveliștea acestui râu în Novgorod te transportă instant în atmosfera medievală rusească.
Cum se comportă râurile în mod normal?
Să începem cu începutul: ce determină direcția în care curge un râu? Doi factori principali sunt relieful și gravitația. E simplu – apa curge întotdeauna în jos, trasă de gravitație. De aceea, multe râuri își au izvorul în zone înalte, precum munții, unde se adună apa din ploi, și apoi coboară la vale.
Dar aici apare o întrebare interesantă: de ce majoritatea râurilor curg dinspre bazine mici spre cele mari? Există două motive principale:
În primul rând, bazinele mari de apă (mări, oceane) sunt de obicei situate în puncte joase ale reliefului. Este logic – toată apa se adună în aceste depresiuni naturale.
În al doilea rând, bazinele mici pur și simplu nu pot reține apa pentru mult timp. Nu au nici volumul, nici adâncimea necesară să țină toată apa care se adună. Așa că apa își continuă drumul natural spre bazine mai mari.
Cum reușesc unele râuri să curgă în sens invers?
Râul Amazon, cel mai mare din lume, oferă un spectacol incredibil când își schimbă direcția de curgere. Mareele puternice ale oceanului împing apa înapoi în amonte, făcând râul să curgă temporar în sens opus.
Un alt exemplu uimitor este râul Suoioki din Karelia. Acest râu își schimbă direcția de 15 ori pe an, curgând înapoi spre lacul Suoiarvi. Motivul? Debitul neregulat al izvoarelor care alimentează lacul. Când nu plouă, izvoarele seacă, nivelul apei din lac scade, iar râul își schimbă direcția.
Uneori, aceste schimbări de direcție pot fi periculoase pentru oameni și mediul înconjurător. De exemplu, în timpul inundațiilor puternice, râul Gange își schimbă temporar direcția din cauza afluenților săi supraîncărcați. Când se întâmplă asta, râul devine agresiv, erodând malurile și provocând distrugeri.
Râuri care curg spre munte
Pare science fiction, dar există râuri care curg spre munte! Acest fenomen se numește estavela și apare când există o cavitate carstică pe fundul râului. Această formațiune geologică acționează ca un fel de pompă naturală – când absoarbe volume mari de apă, când le eliberează sub presiune hidrostatică.

Râul Hipsta din Abhazia funcționează exact așa. În perioadele cu debit scăzut, apa este aspirată în galeria carstică subterană din munte. Uneori, apa dispare atât de rapid în aceste cavități încât peștii rămân prinși pe pietre.
Când natura își arată forța
Cutremurele, uraganele și tsunami-urile pot schimba dramatic peisajul, creând dealuri noi, văi sau modificând nivelul apei din râuri. Un astfel de eveniment s-a întâmplat în 1812 pe râul Mississippi. O serie de cutremure puternice au creat un adevărat tsunami fluvial, ridicând albia râului și forțându-l să-și schimbe temporar direcția.
A fost o catastrofă naturală de proporții. Cutremurele, care au depășit magnitudinea 8, au distrus peisajul. Numeroase case au fost distruse și oameni au murit. Martorii oculari au relatat apariția unor fisuri în pământ lungi de sute de picioare (100 picioare = 30,5 metri). Copaci mari au fost rupți în două, sulf a țâșnit din cavitățile subterane, iar malurile râurilor au dispărut, inundând pădurile din jur.

Un proiect ambițios
„Întoarcerea râurilor siberiene” – așa se numea proiectul. De fapt, nimeni nu intenționa să întoarcă efectiv cursul râurilor – era doar un slogan captivant pe care presa l-a preluat imediat. Ilustra perfect mentalitatea dominantă a vremii despre „omul care supune natura”.
Scopul real era să aprovizioneze cu apă regiunile aride ale URSS folosind apa râurilor nordice. Dezvoltarea industriei bumbacului în Asia Centrală crease o criză acută de apă.
În același timp, marile râuri siberiene precum Obi, Irtîș și Enisei vărsau anual volume uriașe de apă în Oceanul Arctic – apă considerată „în surplus”.
Proiectul prevedea construcția de baraje, rezervoare și canale, plus stații de pompare pentru a transporta apa peste cumpăna apelor. Una dintre ideile îndrăznețe era chiar folosirea exploziilor nucleare pentru a crea depresiuni care să se umple cu apă.
Proiectul a început în scară limitată, dar la mijlocul anilor 1980 s-a renunțat la el. Investițiile erau uriașe, iar beneficiile incerte. Exista riscul ca natura Siberiei să fie afectată dramatic, iar Asia Centrală să se transforme în mlaștini.
Dacă ți s-a părut interesant acest articol despre râurile care își schimbă cursul, te invit să îl împărtășești și cu prietenii tăi pasionați de știință și fenomene naturale fascinante.
Sursa imaginii: Getty Images
Etichete: râuri curgere inversă, fenomene naturale, râul Volhov, estavela, proiect sovietic, râuri siberiene