În era digitală în care trăim, tot mai mulți părinți se confruntă cu dilema utilizării dispozitivelor electronice de către copiii lor. Mihail este unul dintre acești părinți – crescut pe stradă cu jocuri precum „hoții și vardiștii”, cântând la chitară și trăind prima dragoste acum 30 de ani. Fiul său Radu are însă o copilărie complet diferită, dominată de laptop, tabletă și consolă de jocuri.
Recent, după ce a auzit la televizor despre „autismul digital”, Mihail s-a gândit să arunce toate dispozitivele electronice ale fiului său. Dar să analizăm mai întâi: sunt într-adevăr atât de periculoase computerele și gadgeturile precum par la prima vedere?
Efectele dispozitivelor asupra creierului
Cea mai mare temere a lui Mihail este că din cauza computerului, fiul său va crește mai puțin inteligent, nu va învăța bine și nu își va găsi un loc de muncă decent. Dar sunt aceste temeri justificate din punct de vedere științific?
Studiile științifice arată că dispozitivele electronice nu produc modificări fiziologice majore la nivelul creierului, iar impactul lor asupra funcțiilor cognitive este complex și dependent de context. Totul depinde de circumstanțe: ce fel de dispozitive sunt folosite, cât timp și în ce scop.
Atenția și concentrarea
Telefoanele inteligente într-adevăr ne distrag de la sarcinile importante. Radu poate petrece mult timp făcându-și temele până când tatăl său intervine și îi ia telefonul.
Având un dispozitiv la îndemână, creierul nostru intră într-un mod de „atenție parțială constantă” – nu ne putem concentra complet asupra unei sarcini pentru că o parte din atenția noastră este mereu ocupată cu notificările de pe telefon. Acest lucru poate duce la:
- Dificultăți de concentrare
- Procesare superficială a informației
- Productivitate scăzută
Memoria și învățarea
Uneori Radu nu înțelege de ce trebuie să învețe poezii sau date istorice pe de rost când poate găsi oricând aceste informații pe internet. Iar când știe că poate căuta ceva online, creierul său nici măcar nu încearcă să rețină – preferă să „economisească spațiu” pentru lucruri care nu pot fi găsite atât de ușor pe Google.
Psihologul Betsy Sparrow a demonstrat în cercetarea sa că am început să folosim motoarele de căutare ca o „memorie externă”. Nu este ceva complet nou pentru creierul uman – în trecut, oamenii se bazau în același mod pe cărți și alte suporturi fizice. Nu este posibil și nici necesar să memorăm totul atâta timp cât știm unde putem găsi informația.
Mai mult, Betsy Sparrow consideră că memorarea mecanică a faptelor este supraestimată. Este mult mai importantă înțelegerea profundă la nivel conceptual decât simpla memorare a răspunsurilor.
Jocurile video și dezvoltarea cognitivă
Interesant este că multe studii arată efecte pozitive ale jocurilor video asupra:
- Memoriei de lucru vizual-spațiale
- Atenției și căutării vizuale
- Controlului cognitiv
- Capacității de rezolvare a problemelor
Rămâne totuși întrebarea dacă aceste abilități dezvoltate în jocuri se transferă și în viața reală sau rămân doar în contextul jocului.
Limbajul și comunicarea
Mihail se plânge uneori că fiul său „nu poate lega două vorbe”. Unele cercetări arată într-adevăr o influență negativă a utilizării intensive a internetului asupra capacităților verbale. Există chiar studii care sugerează o reducere a materiei cenușii în zonele creierului asociate cu procesarea limbajului.
Însă întârzierile în dezvoltarea limbajului nu sunt neapărat legate direct de gadgeturi. Problemele apar când timpul petrecut în fața ecranelor înlocuiește:
- Jocurile active
- Comunicarea față în față
- Interacțiunile sociale reale
Despre „autismul digital”
Toată neîncrederea lui Mihail în tehnologie pare să fi început când a auzit despre „autismul digital”. Este important de menționat că autismul digital nu există ca diagnostic medical. Acest termen este folosit de unii experți pentru a descrie consecințele utilizării excesive a dispozitivelor digitale de către copii.
Termenul a primit această denumire datorită asemănării simptomelor cu cele ale tulburărilor din spectrul autist (TSA):
- Izolare socială
- Dificultăți de comunicare cu cei de aceeași vârstă
- Comportamente neobișnuite
Spre deosebire de TSA, simptomele „autismului digital” sunt considerate temporare și reversibile cu intervenție adecvată.
Sfaturi practice pentru părinți
- Stabiliți limite clare pentru timpul petrecut în fața ecranelor. Nu este suficient doar să luați dispozitivul – oferiți alternative precum jocuri active sau activități în familie.
- Respectați recomandările specifice vârstei:
- Copiii sub 1 an: zero expunere la ecrane
- Copiii sub 5 ani: maxim 60 minute pe zi
- Adolescenții: maxim 2 ore pe zi pentru divertisment (excluding temele)
- Fiți un exemplu bun – analizați și propriul timp petrecut cu dispozitivele digitale
- Evitați dispozitivele la masă – folosiți acest timp pentru conversații reale
- Nu instalați televizoare sau computere în dormitor – studiile arată că copiii care au TV în cameră petrec în medie cu 1.5 ore mai mult în fața ecranului
Te invităm să împărtășești acest articol cu alți părinți care ar putea beneficia de aceste informații. Împreună putem construi o relație mai sănătoasă între copiii noștri și tehnologie.
Sursa imaginii: Unsplash
Etichete: copilărie digitală, gadgeturi copii, dezvoltare cognitivă, autism digital, timp ecran, parenting digital