Intr-o dezvaluire care zguduie lumea, Departamentul de Stat al SUA a stabilit ca cinci unitati de securitate israeliene au comis incalcari grave ale drepturilor omului inainte de izbucnirea razboiului cu Hamas in Gaza in 2022. Aceasta decizie fara precedent ridica semne de intrebare serioase cu privire la conduita fortelor de securitate israeliene si ar putea avea implicatii majore asupra asistentei militare americane acordate Israelului.
Potrivit purtatorului de cuvant adjunct al Departamentului de Stat, Vedant Patel, patru dintre cele cinci unitati „au remediat efectiv aceste incalcari”, insa decizia cu privire la restrictionarea asistentei militare catre unitatea ramasa este inca in curs de analiza. Unitatea in cauza este raportata a fi batalionul ultraortodox Netzah Yehuda, implicat in moartea unui barbat palestinian-american in varsta de 78 de ani in ianuarie 2022.
Controverse si reactii puternice in urma deciziei
Anuntul a starnit controverse aprinse si reactii vehemente atat din partea oficialilor israelieni, cat si a comunitatii internationale. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a denuntat intentia de a impune sanctiuni uneia dintre unitatile Fortelor de Aparare Israeliene (IDF) drept „apogeul absurdului si un nivel moral scazut”, amenintand ca „guvernul pe care il conduc va actiona prin toate mijloacele impotriva acestor miscari”.
Pe de alta parte, aparatorii drepturilor omului au salutat decizia ca un pas important in directia responsabilizarii si transparentei. „Aceasta hotarare transmite un semnal puternic ca incalcarile drepturilor omului nu vor fi tolerate, indiferent de tara sau fortele de securitate implicate”, a declarat Sarah Leah Whitson, director executiv pentru Orientul Mijlociu si Africa de Nord la Human Rights Watch.
Controverse anterioare privind incalcarile drepturilor omului
Departamentul de Stat al SUA a facut referire la evenimente petrecute in Cisiordania, precizand ca niciuna dintre presupusele incalcari nu s-a produs in Gaza. Cu toate acestea, istoria recenta abunda in acuzatii de abuzuri comise de fortele israeliene in teritoriile palestiniene ocupate.
Un raport al organizatiei Amnesty International din 2022 a documentat numeroase cazuri de „folosire excesiva si nejustificata a fortei letale” de catre soldatii israelieni impotriva palestinienilor neinarmati, inclusiv copii. De asemenea, grupuri de monitorizare ale drepturilor omului au condamnat demolarile de case si exproprierea pamanturilor palestiniene de catre autoritatile israeliene.
In ciuda criticilor tot mai vocale din partea comunitatii internationale, Israelul a negat in mod repetat acuzatiile de incalcari ale drepturilor omului, invocand necesitatea de a-si apara cetatenii impotriva amenintarilor teroriste.
Implicatiile deciziei asupra asistentei militare a SUA
Decizia Departamentului de Stat pune presiune suplimentara asupra administratiei Biden in ceea ce priveste tratamentul acordat Israelului, un aliat strategic al SUA in Orientul Mijlociu. In conformitate cu Legea Leahy, SUA nu poate oferi asistenta unitatilor de securitate straine implicate in mod credibil in abuzuri ale drepturilor omului.
Cu toate acestea, exista o exceptie care permite reluarea asistentei daca secretarul de stat stabileste ca guvernul din tara respectiva ia masuri efective pentru a trage la raspundere membrii responsabili ai unitatii fortelor de securitate. In acest caz, Blinken a mentionat ca guvernul israelian a prezentat „noi informatii” cu privire la statutul unitatii Netzah Yehuda, iar SUA se va angaja in identificarea unei „cai de remediere efective”.
Criticii sustin ca amanarea unui raspuns ferm de catre administratia Biden ar putea submina credibilitatea SUA ca aparator al drepturilor omului si ar trimite un semnal gresit aliatilor din regiune. In schimb, sustinatorii unui tratament preferential acordat Israelului invoca importanta relatiilor strategice si necesitatea de a mentine un front unit impotriva amenintarilor comune din Orientul Mijlociu.
Dezvaluirile privind presupusele incalcari ale drepturilor omului de catre fortele de securitate israeliene au declansat un val de controverse si au readus in prim-plan chestiunea spinoasa a ocupatiei palestiniene. In timp ce unii considera decizia Departamentului de Stat un pas important spre responsabilizare, altii o vad ca o amenintare la adresa relatiilor strategice dintre SUA si Israel.
Indiferent de deznodamant, este clar ca aceasta situatie va continua sa polarizeze opinia publica si sa puna presiune asupra decidentilor politici pentru a gasi un echilibru intre apararea drepturilor omului si mentinerea securitatii regionale. Cum aceasta decizie va influenta viitorul asistentei militare americane acordate Israelului si impactul ei asupra conflictului israeliano-palestinian ramane de vazut, insa este evident ca efectele ei se vor rasfrange dincolo de granitele Orientului Mijlociu.
