Cele două locații, deși se află la mare distanță una de alta din punct de vedere geografic, prezintă interese diferite pentru președintele ales. Dar intențiile domnului Trump au stârnit reacții puternice.
După ce a câștigat realegerea, președintele ales Donald Trump și-a exprimat interesul de a achiziționa Groenlanda și Canalul Panama. La o conferință de presă de marți, Trump nu a putut să asigure reporterii că nu va folosi forța militară sau presiunea economică pentru a prelua controlul asupra acestor zone.
„Pot să spun doar atât – avem nevoie de ele pentru securitatea economică”, a declarat el.
Groenlanda în vizorul lui Trump
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume și un teritoriu semi-autonom al Danemarcei. Cu o populație de doar 57.000 de locuitori, această regiune face parte din Danemarca de 600 de ani. Este membru fondator NATO și găzduiește o importantă bază militară americană.
Poziționată strategic în Cercul Arctic, între SUA, Rusia și Europa, insula oferă avantaje geopolitice unice, care au atras atenția Americii de peste 150 de ani. Valoarea sa strategică crește pe măsură ce Arctica devine tot mai accesibilă pentru transport maritim și comerț.
Ideea achiziționării Groenlandei nu este nouă pentru Trump – a apărut și în primul său mandat. Recent, el a subliniat din nou beneficiile pe care le-ar aduce pentru securitatea națională a Americii.
„Avem nevoie de ea din motive de securitate națională”, a spus Trump. „Mi s-a spus asta de mult timp, cu mult înainte să candidez. Mulți nici nu știu dacă Danemarca are vreun drept legal asupra ei, dar dacă are, ar trebui să renunțe pentru că noi avem nevoie de ea pentru securitatea națională.”
O regiune bogată în resurse naturale
Pe lângă poziția sa strategică, Groenlanda deține zăcăminte bogate de resurse naturale. În subsolul insulei se găsesc:
- Minerale rare prețioase necesare pentru telecomunicații
- Uraniu
- Miliarde de barili de petrol neexploatat
- Rezerve vaste de gaze naturale, care devin tot mai accesibile
Multe dintre aceste minerale sunt furnizate în prezent de China, așa că țări precum SUA sunt interesate să exploateze resurse mai apropiate geografic.
Un studiu recent publicat în Nature Geoscience arată că topirea ghețurilor din Groenlanda ar putea duce la creșterea nivelului mării cu 7,4 metri, afectând dramatic regiunile de coastă la nivel global.
Reacții internaționale
Primul ministru danez Mette Frederiksen a răspuns ferm: „Groenlanda nu este de vânzare. Trebuie să rămânem calmi și să ne păstrăm principiile.”
Deși consideră SUA drept „cel mai important și apropiat aliat”, ea a subliniat că orice implicare în regiunea arctică trebuie făcută „cu respect față de poporul groenlandez”.
Președintele din Panama, Jose Raul Mulino, a negat categoric influența Chinei asupra Canalului Panama și a respins ideea ca SUA să preia din nou controlul: „Fiecare metru pătrat al canalului aparține statului Panama și așa va rămâne.”
Potrivit unui raport al Brookings Institution, topirea ghețurilor arctice va deschide noi rute comerciale și va intensifica competiția pentru resurse în regiune.
Dacă acest subiect v-a trezit interesul, vă invităm să urmăriți evoluția situației și să participați la dezbaterile despre viitorul acestor regiuni strategice. Distribuiți articolul pentru a informa și alți cititori despre aceste evenimente importante care pot influența echilibrul geopolitic global.
Sursa imaginilor: Associated Press
Etichete: Groenlanda, Donald Trump, Canal Panama, geopolitică, resurse naturale, relații internaționale