În timp ce regimul Assad a căzut, Moscova încă își dorește să-și păstreze bazele militare din Siria, deși mulți sirieni vor ca rușii să plece.
Pentru Ahmed Taha, Rusia este un dușman – dar înțelege că liderii interimari ai Siriei vor să gândească strategic în privința politicii externe.
Ani de zile, Rusia și Siria au fost parteneri-cheie – Moscova a primit acces la baze aeriene și navale în Mediterana, în timp ce Damascul a primit sprijin militar în lupta împotriva forțelor rebele.
Acum, după căderea regimului lui Bashar al-Assad, mulți sirieni vor ca forțele ruse să plece, dar guvernul lor interimar spune că este deschis la continuarea cooperării.
Orașul distrus de război
„Crimele Rusiei aici au fost de nedescris„, spune Ahmed Taha, un comandant rebel în Douma, la aproximativ 10 kilometri nord-est de capitala Damasc.
Orașul era cândva un loc prosper într-o regiune cunoscută drept „coșul de pâine” al Damascului. Ahmed Taha era un civil care lucra ca negustor când a luat armele împotriva regimului Assad, după reprimarea brutală a protestelor din 2011.
Cartiere întregi din Douma zac acum în ruine după unele dintre cele mai grele lupte din războiul civil sirian care durează de aproape 14 ani.
Moscova a intrat în acest conflict în 2015 pentru a sprijini regimul când acesta pierdea teren. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a susținut ulterior că, la momentul intervenției, Damascul era la doar câteva săptămâni distanță de a fi cucerit de rebeli.
Testarea armelor și expansiunea influenței
Operațiunea din Siria a arătat ambiția președintelui rus Vladimir Putin de a fi luat mai în serios după condamnarea internațională largă a anexării Crimeei.
În asediul asupra Ghouta de Est, civilii și rebelii au fost încercuiți timp de cinci ani. Moscova s-a lăudat că a testat 320 de arme diferite în Siria.
De asemenea, a obținut contracte de închiriere pe 49 de ani pentru două baze militare pe coasta Mediteranei – baza navală Tartus și baza aeriană Hmeimim. Acest lucru i-a permis Kremlinului să-și extindă rapid influența în Africa, servind ca rampă de lansare pentru operațiunile rusești din Libia, Republica Centrafricană, Mali și Burkina Faso.
În ciuda sprijinului Rusiei și al Iranului, Assad nu și-a putut împiedica regimul să se prăbușească. Dar Moscova i-a oferit refugiu lui și familiei sale.
Ce spun sirienii despre prezența rusă
Acum, mulți civili și luptători rebeli sirieni văd Rusia ca pe un complice al regimului Assad care a ajutat la distrugerea țării lor.
„Rușii au venit în această țară și au ajutat tiranii, opresorii și invadatorii„, spune Abu Hisham, în timp ce sărbătorea căderea regimului în Damasc.
„Rusia ar trebui să plece din Siria, așa cum a plecat și Iranul”, spune Mouna Ali Mansour din satul Hafir al-Tahta.
Kremlinul a negat întotdeauna aceste acuzații, susținând că a vizat doar grupări jihadiste precum ISIS sau Al-Qaeda.
Dar Națiunile Unite și grupurile pentru drepturile omului au acuzat regimul și Rusia de crime de război.
În 2016, în timpul unui asalt asupra estului dens populat al Alepului, forțele siriene și ruse au efectuat bombardamente neîncetate, „luând sute de vieți și reducând spitale, școli și piețe la ruine„, conform unui raport ONU.
Viitorul relațiilor ruso-siriene rămâne incert
Sharaa, acum liderul de facto al Siriei, a declarat într-un interviu BBC luna trecută că nu ar exclude să permită rușilor să rămână și a descris relațiile dintre cele două țări ca fiind „strategice”.
Moscova s-a agățat de cuvintele sale, ministrul de externe Lavrov fiind de acord că Rusia „avea multe în comun cu prietenii noștri sirieni”.
Dar descurcarea legăturilor într-un viitor post-Assad s-ar putea să nu fie ușoară.
Reconstruirea armatei siriene va necesita fie un nou început complet, fie o dependență continuă de aprovizionarea rusească, ceea ce ar însemna cel puțin un fel de relație între cele două țări, spune Turki al-Hassan, analist în domeniul apărării și general în retragere al armatei siriene.
Cooperarea militară a Siriei cu Moscova precede regimul Assad, spune Hassan. Practic, tot echipamentul pe care îl are a fost produs de Uniunea Sovietică sau Rusia, explică el.
„De la înființare, armata siriană a fost înarmată cu arme din Blocul de Est.„
Între 1956 și 1991, Siria a primit aproximativ 5.000 de tancuri, 1.200 de avioane de luptă, 70 de nave și multe alte sisteme și arme din partea Moscovei în valoare de peste 26 de miliarde de dolari (21 de miliarde de lire sterline), conform estimărilor rusești.
O mare parte din acest lucru a fost în sprijinul războaielor Siriei cu Israelul, care i-au definit în mare măsură politica externă de când și-a câștigat independența față de Franța în 1946.
Mai mult de jumătate din acea sumă a rămas neplătită când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, dar în 2005 președintele Putin a anulat 73% din datorie.
Te invităm să împărtășești acest articol și să ne urmărești pentru mai multe actualizări despre situația din Siria și relațiile sale cu Rusia.
Sursa imaginii: AFP
Etichete: Siria, Rusia, Assad, război civil sirian, rebeli sirieni, baze militare rusești