Evoluțiile recente din Republica Democratică Congo arată o situație din ce în ce mai complicată. Mercenarii români, angajați inițial să apere interesele guvernului congolez, au fost nevoiți să se retragă în Rwanda după ce rebelii M23 au preluat controlul asupra orașului strategic Goma.
Numărul mare de mercenari europeni care s-au retras – aproximativ 288 de persoane, majoritatea fiind cetățeni români – arată amploarea operațiunilor militare private din regiune. Aceștia au lucrat pentru compania coordonată de Horațiu Potra, un nume binecunoscut în domeniul serviciilor militare private.
După ce rebelii M23 au reușit să preia controlul asupra orașului Goma la începutul acestei săptămâni, situația a devenit critică pentru mercenarii români. În lipsa altor opțiuni, aceștia au căutat adăpost în bazele Națiunilor Unite, înainte de a fi evacuați în orașul rwandez Rubavu.
Cum a evoluat situația în regiunea Goma
Ministerul român de Externe a fost nevoit să recunoască public prezența cetățenilor români în zonă, confirmând marți că un grup de români contractați de guvernul RD Congo a rămas blocat în Goma, provincia Nord Kivu. Această recunoaștere oficială vine în contextul în care prezența mercenarilor străini în conflict devenise imposibil de ignorat.
Tensiunile din regiune au rădăcini adânci în istoria locală. RD Congo s-a văzut nevoită să apeleze la serviciile companiilor militare private în ultimii doi ani, pe măsură ce rebelii M23 au câștigat tot mai mult teren. Experții Națiunilor Unite au indicat în mai multe rânduri că gruparea rebelă M23 primește sprijin direct din Rwanda, deși autoritățile rwandeze neagă constant aceste acuzații.
Consiliul de Securitate al ONU nu a stat deoparte în fața acestei crize. A emis o cerere fermă către rebeli să oprească ofensiva și a solicitat tuturor „forțelor externe” să părăsească imediat regiunea. Un aspect îngrijorător este că rebelii folosesc tehnici de bruiaj care pun în pericol siguranța zborurilor civile și împiedică livrarea ajutoarelor umanitare către populația din Nord Kivu.
De ce se luptă de fapt în Congo
Conflictul actual are mai multe straturi de complexitate. La suprafață, pare o continuare a tensiunilor etnice istorice. Gruparea M23 susține că rolul său este să apere comunitatea tutsi care a fugit în RD Congo după genocidul din Rwanda din 1994, când aproximativ 800.000 de tutsi și alți oameni au fost uciși. Membrii comunității tutsi spun că se confruntă cu persecuții din partea hutu și a foștilor membri ai grupărilor implicate în genocid, care s-au refugiat și ei în estul Congo.
Dar dincolo de această narațiune etnică, experții în regiunea Marilor Lacuri africane indică un motiv mult mai pragmatic: controlul asupra resurselor minerale. RD Congo deține zăcăminte minerale estimate la 23 trilioane de euro, resurse esențiale pentru industria tehnologică modernă. Aceste bogății fac din Congo o țintă pentru diverse grupări care vor să controleze extragerea și comercializarea mineralelor.
Situația umanitară devine tot mai complicată pe zi ce trece. Activitățile de bruiaj ale rebelilor nu doar că pun în pericol aviația civilă, dar împiedică și organizațiile umanitare să livreze ajutoare populației civile din Nord Kivu, o regiune care are mare nevoie de asistență.
Te invităm să împărtășești acest articol pentru a crește gradul de conștientizare despre situația din Congo și impactul său asupra stabilității regionale. Fiecare share contează în efortul de a aduce în atenția publicului această criză umanitară.
Sursa imaginii: Copyright Moses Sawasawa/The AP
Etichete: conflict Congo, mercenari România, rebeli M23, criză Goma, Rwanda Congo, minerale Africa