Planul pentru încetarea focului în Gaza și eliberarea ostaticilor, care se discută acum între Israel și Hamas la negocierile indirecte din Doha, există încă din mai anul trecut. Dar de ce există speranțe noi că ar putea funcționa, după ce totul a fost înghețat timp de opt luni de război?
Sunt câteva lucruri care s-au schimbat – atât în plan politic, cât și pe teren.
Cum Trump pune presiune pe ambele părți
Prima schimbare importantă este alegerea lui Donald Trump ca viitor președinte al SUA. El a amenințat că „se va dezlănțui iadul„ dacă ostaticii nu sunt eliberați înainte să preia funcția pe 20 ianuarie.
Pentru Hamas, asta ar putea însemna că până și frânele slabe pe care administrația Biden le-a folosit ca să țină în șah guvernul israelian vor dispărea. E greu de imaginat ce ar însemna asta pentru un teritoriu deja distrus de 15 luni de război.
Și Israel simte presiunea din partea viitorului președinte să pună capăt conflictului din Gaza. Acest conflict amenință să strice planurile lui Trump de a obține o înțelegere mai largă în regiune și imaginea pe care și-o dorește, de președinte care pune capăt războaielor.
Presiuni din interior și schimbări în regiune
Netanyahu se confruntă cu presiuni continue din partea aliaților săi de extremă dreapta să continue războiul. Dar Trump ar putea fi un atu pentru el în convingerea aliaților să accepte înțelegerea și să rămână în guvern. Noul președinte american și omul pe care l-a ales ca ambasador în Israel sunt văzuți ca susținători ai așezărilor israeliene din Cisiordania ocupată, pe care ministrul de finanțe al Israelului, Bezalel Smotrich, vrea să le anexeze.
După o întâlnire cu premierul de aseară, Smotrich părea neconvins, scriind pe rețelele sociale că actuala înțelegere este „o catastrofă” pentru securitatea națională a Israelului și că nu o va susține.
Totuși, unii în Israel cred că atât Smotrich cât și aliatul său de extremă dreapta, ministrul securității naționale Itamar Ben-Gvir, văd rolul lor actual în guvernul Israelului ca cea mai bună șansă de a-și consolida controlul asupra Cisiordaniei, mai ales cu Trump întorcându-se la Casa Albă.
Ce spun militarii și care sunt șansele de pace
A doua schimbare importantă este presiunea crescândă asupra lui Netanyahu din partea propriului establishment militar. Surse importante au raportat că l-au provocat în mod repetat în privința obiectivelor militare tot mai reduse în continuarea războiului, după uciderea conducerii de vârf a Hamas și distrugerea Gazei.
Săptămâna trecută, 10 soldați israelieni au fost uciși în Gaza, atrăgând din nou atenția asupra costurilor războiului pentru Israel și asupra întrebării perpetue dacă „victoria totală” asupra Hamas promisă de Netanyahu este realizabilă.
Unii analiști sugerează acum că Hamas se reconstruiește mai repede decât reușește Israelul să-l înfrângă, și prin urmare Israelul trebuie să-și regândească strategia.
A treia schimbare – regională – care influențează așteptările este slăbirea și erodarea aliaților Hamas din „Axa Rezistenței” Iranului, de la Hezbollah în Liban până la Bashar al-Assad în Siria, împreună cu uciderea liderului Hamas Yahya Sinwar în Gaza.
Din toate aceste motive, acum pare să fie cea mai bună șansă din ultimele luni de a se ajunge la o înțelegere între Israel și Hamas și de a pune capăt războiului.
Te invităm să ne urmărești pentru mai multe actualizări despre evoluția situației din Gaza și procesul de negociere pentru eliberarea ostaticilor.
Sursa imaginii: Reuters
Etichete: Gaza, Israel, Hamas, ostatici, încetare foc, Trump, Netanyahu, negocieri pace