Cercetătorii de la Universitatea din Galway (Irlanda) au dezvoltat o nouă metodă de imprimare a țesuturilor vii folosind o imprimantă 3D specială. Această descoperire reprezintă un pas important spre crearea de organe funcționale printate care ar putea fi folosite pentru studierea bolilor, testarea medicamentelor și medicina regenerativă.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică Advanced Functional Materials și reprezintă o inovație în domeniul medicinei regenerative.
Cum funcționează noua tehnologie de printare 3D a țesuturilor
Imaginați-vă că încercați să printați o inimă la imprimanta 3D – în mod normal ar ieși direct ca o inimă „matură”. Dar în realitate, inima se dezvoltă treptat și își schimbă forma pe parcurs. Metodele vechi de imprimare nu reușeau să copieze acest proces natural. În mod normal, inima începe să se formeze ca un simplu tub care se îndoaie și se răsucește până devine un organ complet. Noua tehnică ține cont de acest proces și permite țesuturilor să „se maturizeze”, îmbunătățindu-le structura și funcționalitatea.
De la teorie la practică: cum se printează țesuturile vii
Metoda folosește bio-cerneluri – materiale speciale care mențin celulele vii și sănătoase. Noua tehnică ia în considerare forțele pe care celulele însele le creează în țesut. Acest lucru permite controlul asupra modului în care se schimbă forma: de exemplu, cercetătorii pot ajusta cât de mult se va îndoi țesutul modificând forma inițială sau densitatea materialului. Aceste modificări ajută celulele să se alinieze corect și le sporesc capacitatea de a se contracta.
Ankita Pramanik, autorul principal al studiului, explică: „Metoda noastră permite crearea de țesuturi printate care trec printr-o schimbare programată a formei, similar cu modul în care cresc organele reale în corpul uman.”
Țesuturile cardiace printate folosind această tehnică se contractă mai puternic și mai rapid, făcându-le foarte asemănătoare cu inima umană reală. Totuși, crearea de organe complet funcționale care să poată fi transplantate rămâne o provocare. De exemplu, trebuie adăugate vase de sânge pentru ca țesuturile din laborator să primească oxigen și nutrienți – altfel nu vor supraviețui.
Dr. Andrew Daly, co-autor al studiului, subliniază: „Această abordare ne permite să creăm țesuturi care se pot matura în laborator și seamănă mai mult cu organele reale. Cu toate acestea, mai avem mult de muncă pentru a adapta această tehnologie la dimensiunea unei inimi umane.”
Oamenii de știință consideră că această descoperire reprezintă un progres semnificativ în domeniul creării de organe printate complet funcționale, care ar putea revoluționa medicina.
Ești pasionat de progresele din medicină? Distribuie acest articol pentru a-i ține la curent și pe alții cu cele mai noi descoperiri științifice care ne pot schimba viitorul!
Sursa imaginii: Getty Images
Etichete: bioinginerie medicală, printare 3D, țesuturi vii, medicină regenerativă, organe artificiale, transplant