Natura abundă în maeștri ai camuflajului, de la cameleon până la iepurele arctic, mascarea naturală fiind o strategie răspândită dar extrem de eficientă de supraviețuire în sălbăticie. Printre toate aceste specii, sepiile se remarcă prin abilitățile lor extraordinare de camuflare.
Capabile să-și schimbe culoarea într-o fracțiune de secundă, sepiile, împreună cu rudele lor cefalopode – caracatițele și calmarii, și-au perfecționat aceste abilități încă din vremea dinozaurilor. Cu toate acestea, mecanismele exacte prin care reușesc această performanță au rămas până recent un mister pentru cercetători.
O echipă de cercetători de la Universitatea Northeastern din SUA, condusă de biochimista Leila Deravi, a reușit să descifreze secretul acestui mecanism natural unic, publicând rezultatele în prestigioasa revistă Journal of Materials Chemistry C. Studiul se concentrează pe înțelegerea funcționării cromatoforilor – organele specializate responsabile de camuflaj.
Cum funcționează sistemul de camuflaj al sepiilor
Cromatoforii sunt organe pigmentate distribuite uniform pe întreaga suprafață a pielii sepiei. În esență, acestea sunt minuscule săculețe musculare pline cu pigmenți, controlate de terminații nervoase. Împreună cu iridoforii, care acționează ca niște filtre optice naturale adăugând nuanțe de verde și albastru la pigmenții roșii, galbeni și maro ai cromatoforilor, acest sistem complex permite sepiilor să-și modifice culoarea în mai puțin de o milisecundă.
Dr. Leila Deravi subliniază caracterul remarcabil al acestui mecanism: „Capacitatea unui organism de a percepe culorile din mediul înconjurător și de a le reproduce în câteva fracțiuni de secundă este cu adevărat extraordinară. Este o performanță deosebită, mai ales pentru un sistem biologic submarin.”
Descoperirea care schimbă paradigma
Cercetătorii au făcut o descoperire revoluționară care contrazice teoria anterioară conform căreia cromatoforii funcționează similar pixelilor unui ecran de televizor. Studiul demonstrează că acești cromatofori sunt de fapt senzori de lumină sofisticați care nu doar controlează camuflajul, ci și furnizează energia necesară acestui proces.
„Cromatoforii pot detecta lumina din exterior, o pot converti în energie și ulterior pot utiliza această energie pentru a distribui pigmenții”, explică Deravi. Pentru a valida această ipoteză, echipa a dezvoltat o celulă solară experimentală folosind nanoparticule pigmentate extrase din cromatoforii unei sepii. Expunerea acestei celule la lumină solară artificială a permis măsurarea energiei generate.
Rezultatele au fost concludente: „Am observat o corelație directă între numărul de granule adăugate și intensitatea fotocurentului generat. Aceasta demonstrează că particulele cromatoforilor convertesc efectiv lumina solară simulată în voltaj, care poate închide un circuit și potențial poate servi ca sursă de energie pentru animal”, subliniază biochimista.
Implicații pentru viitor
Această descoperire deschide noi perspective pentru dezvoltarea tehnologiilor bio-inspirate. Înțelegerea mecanismului prin care sepiile își controlează camuflajul ar putea duce la crearea unor materiale inteligente cu aplicații în diverse domenii, de la textile adaptive până la sisteme optice avansate.
Această descoperire fascinantă ne reamintește că natura rămâne cea mai mare sursă de inspirație pentru inovațiile tehnologice. Vă invităm să împărtășiți acest articol pentru a contribui la răspândirea acestor cunoștințe extraordinare despre capacitățile remarcabile ale vieții marine.
Sursa imaginii: Unsplash
Etichete: sepii, camuflaj natural, cromatofori, cercetare marină, biotehnologie, celule solare, inovație