Sub ghețurile Antarcticii se află peste o sută de vulcani care s-ar putea trezi la viață dacă stratul de gheață continuă să se topească. E o veste care ne dă fiori, mai ales că situația pare să fie mai complicată decât ne-am fi imaginat.
În ultimii ani, tot auzim despre topirea ghețarilor și efectele încălzirii globale. Dar există și un alt aspect legat de încălzire despre care nu se vorbește la fel de des – ce se întâmplă când masele uriașe de gheață care au apăsat pe scoarța terestră mii de ani încep să dispară?
În 2017, cercetătorii au făcut o descoperire șocantă: au găsit 91 de vulcani necunoscuți sub stratul de gheață din Antarctica, pe lângă cei 47 despre care știam deja. Iar acum, o echipă de oameni de știință din SUA și Germania a creat un model computerizat care a simulat ce s-ar putea întâmpla. Au rulat peste 4000 de simulări, luând în calcul viteza de topire a gheții, proprietățile scoarței terestre și comportamentul magmei.
Ce se întâmplă sub stratul de gheață din Antarctica?
Sub gheață există niște camere magmatice – spații pline cu rocă topită și gaze sub presiune. E ca o sticlă de suc cu bule, doar că la o scară mult mai mare. Când presiunea de deasupra scade (așa cum se întâmplă când gheața se topește), magma începe să se dilate și gazele încep să iasă.
Imaginează-ți că deschizi o sticlă de suc carbogazos după ce ai agitat-o bine – bulele se ridică și lichidul țâșnește afară. Același lucru se întâmplă și în camerele magmatice, doar că la o scară incomparabil mai mare. Practic, topirea ghețurilor creează condiții perfecte pentru erupții.
Vulcanii se trezesc. Care sunt riscurile?
Ai putea spune: „Și ce dacă erup niște vulcani sub kilometri de gheață? Ce treabă avem noi cu asta?” Păi, chiar dacă erupțiile nu sunt vizibile la suprafață, efectele lor pot fi dramatice atât local, cât și la nivel global.
Căldura degajată va topi gheața de dedesubt. Asta va duce la slăbirea și mai mare a stratului de gheață și va afecta mișcarea ghețarilor, provocând fisuri, crăpături și chiar prăbușirea unor blocuri uriașe de gheață. Se creează astfel un cerc vicios: topirea gheții declanșează erupții, iar erupțiile accelerează topirea.

Topirea unor mase uriașe de gheață dulce va schimba salinitatea și densitatea apei oceanice. Asta va afecta sistemul curenților oceanici, care influențează major clima pe Planetă. De exemplu, slăbirea Golfstreamului ar putea aduce un val de frig în Europa.
În plus, erupțiile vulcanice, chiar și cele de sub gheață, pot elibera în atmosferă cantități mari de cenușă și gaze. Asta poate intensifica efectul de seră și accelera încălzirea globală. Pe de altă parte, cantitatea mare de cenușă ar putea bloca lumina solară și provoca o răcire temporară. E greu de prezis exact ce se va întâmpla cu clima, dar schimbări vor fi cu siguranță.
Ce putem face în această situație?
Cercetătorii spun că procesul de topire a gheții și de creștere a activității vulcanice din Antarctica este deja pornit și nu mai poate fi oprit. Chiar dacă am opri brusc toate emisiile de gaze cu efect de seră (ceea ce e puțin probabil), procesul va continua.
Vestea bună e că vorbim despre un proces gradual care se va întinde pe sute de ani. Interesant e că, în timpul ultimei ere glaciare, stratul de gheață din Antarctica era mult mai gros decât acum. Există dovezi geologice care arată că activitatea vulcanică din Antarctica și din alte regiuni a fost mai intensă în perioadele când ghețarii se retrăgeau după ultima eră glaciară. Practic, asistăm la repetarea istoriei, doar că într-un ritm accelerat.
Te invităm să distribui acest articol pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestui fenomen important care ne afectează pe toți. Lasă un comentariu cu părerea ta despre aceste schimbări climatice.
Sursa imaginii: Getty Images
Etichete: vulcani Antarctica, topirea ghetarilor, schimbari climatice, eruptii vulcanice, incalzire globala, cercetare Antarctica